Razboi pe Rama

Pe drumul de întoarcere în Orașul de Smarald, Richard și Archie discutară despre punctele forte și slăbiciunile sistemelor tehnice biologice comparativ cu cele ne-biologice. Conversația se dovedi predominant filosofică, esoterică, fără multe concluzii clare. Totuși, căzură de acord asupra faptului că funcția enciclopedică, reprezentată în principal de stocarea, manipularea și prezentarea vastelor cantități de informații, era îndeplinită mai eficient de sistemele nebiologice.

Când ajunseră aproape de orașul în formă de dom, lumina verde se stinse brusc. Noaptea se lăsase din nou asupra centrului domeniului octopăianjenilor. La scurt timp după aceea apăru o pereche suplimentară de licurici, pentru a-i da struțozaurului mai multă lumină.

Fusese o zi lungă și Richard era foarte obosit. Când intrară la periferia Domeniului Alternativ, lui Richard i se păru că vede ceva zburând în întuneric, în dreapta lui.

— Ce s-a întâmplat cu Timmy și Tammy? întrebă el.

— Amândoi s-au împerecheat și au mai mulți urmași, răspunse Archie. Puii lor sunt îngrijiți la grădina zoologică.

— Aș putea să-i văd? întrebă Richard. Mi-ai spus o dată, acum câteva luni, că ar fi posibil, într-o bună zi, să-i văd…

— Cred că da, răspunse Archie după o scurtă tăcere. Deși grădina zoologică este o zonă cu acces restricționat, complexul avian se află foarte aproape de intrare.

Ajunseră la prima structură mare din Domeniul Alternativ; Archie descălecă și intră în clădire. Când se întoarse, îi spuse ceva struțozaurului.

— Am obținut permisiunea doar pentru o vizită scurtă, spuse Archie.

Struțozaurul ieși din aleea principală și începu să-și croiască drum pe potecile mai mici ale comunității. Richard făcu cunoștință cu administratorul grădinii zoologice, care îi duse cu un vehicul până la un complex aflat la doar o sută de metri de intrarea în grădina zoologică. Timmy și Tammy erau amândoi acolo. Îl recunoscură imediat pe Richard; sporovăitul și țipetele lor de plăcere umplură întunericul. Avianii îl prezentară pe Richard puilor din grupul lor. Tinerii se arătară extrem de timizi în prezența primei ființe umane pe care o vedeau. Richard, cuprins de emoții puternice, mângâia burțile catifelate ale prietenilor săi extratereștri, amintindu-și de zilele în care el fusese singurul lor protector, în adăpostul subteran din New York.

Își luă rămas bun de la aviani și se urcă în vehicul împreună cu Archie și administratorul grădinii zoologice. La jumătatea drumului spre intrarea grădinii zoologice auzi un sunet care-l alertă și-i făcu pielea de găină. Rămase perfect nemișcat și concentrat. Sunetul se repetă chiar înainte ca vehiculul să se oprească.