Razboi pe Rama

Dedesubtul principalului laborator de microbiologic se afla un subsol în care se putea intra numai cu permis special. Când Archie menționă că în acel subsol al Băncii de Embrioni sunt produse mari cantități de cuadroizi de imagine zburători, Richard se milogi, practic, să vadă și el procesul. Trebui să aștepte mai mulți fengi, stând degeaba, în timp ce Archie obținea permisiunea de a vizita „pepiniera” de cuadroizi.

Alți doi octopăianjeni îi călăuziră de-a lungul unei succesiuni de rampe către zona subterană.

— Pepiniera a fost intenționat construită mult sub nivelul subsolului, pentru o mai bună izolare și protecție, îi spuse Archie lui Richard. Mai avem trei spații similare împrăștiate pe domeniul nostru.

Doamne sfinte! spuse Richard în sinea sa când ieși, împreună cu cei trei octopăianjeni care-l însoțeau, pe o platformă suspendată deasupra unei vaste pardoseli dreptunghiulare. Recunoscu pe loc ceea ce vedea. La mai mulți metri sub ei, în jur de o sută de morfi pitici împrăștiați prin spațiul amenajat executau sarcini necunoscute. Din tavan atârnau opt rețele dantelate, dreptunghiulare, făcute din zăbrele, fiecare cu o lungime de aproximativ cinci metri și o lățime de doi metri, plasate simetric prin cameră. Chiar sub fiecare rețea se afla un obiect oval, mare, cu exteriorul întărit. Aceste opt obiecte semănau cu niște nuci uriașe și erau înconjurate de o împletitură ca din viță groasă.

— Am mai văzut așa ceva cu mulți ani în urmă, spuse Richard emoționat. Sub New York. A fost chiar înainte de prima mea întâlnire cu unul dintre verii voștri. Și Nicole, și eu am tras o sperietură cumplită.

— Cred că am citit ceva despre acel incident, spuse Archie. Înainte să le aducem pe Ellie și Eponine în Orașul de Smarald, am studiat toate dosarele vechi privitoare la specia voastră. Unele date au fost comprimate, așa că nu erau multe amănunte…

— Îmi amintesc de incidentul ăla de parcă a fost ieri, îl întrerupse Richard. Pusesem doi roboți miniaturali într-un mic metrou și ei au dispărut în tunel. Au ajuns într-o zonă ca asta și, după ce s-au cățărat pe o împletitură ca asta, au fost vânați și capturați de un văr de-al vostru…

— Nu încape îndoială că roboții au nimerit într-o pepinieră de cuadroizi, sau creșă, dacă vrei. Octozii aceia au reacționat ca s-o apere. E foarte simplu…

Archie îi făcu semn inginerului cu rol de ghid că e timpul să-și susțină prezentarea.

— Reginele cuadroide își petrec perioada de gestație în compartimente speciale care se află în imediata vecinătate a etajului principal, spuse inginerul octod. Fiecare regină depune mii de ouă. Când numărul ouălor depuse ajunge la câteva milioane, ele sunt adunate și puse într-unui din acele containere ovale. Interiorul containerelor este menținut la o temperatură foarte înaltă, care reduce semnificativ timpul de dezvoltare a cuadroizilor. Ţesătura groasă din jurul containerelor absoarbe excesul de căldură, astfel încât condițiile de lucru să fie acceptabile pentru morfii pitici care supraveghează creșa.

Richard asculta doar pe jumătate atent, căci mintea lui se concentra asupra unui moment petrecut cu mulți ani în urmă. Acum totul e limpede, își spuse el. Metroul acela micuț era pentru morfii pitici.

— …Sondele de monitorizare din interiorul containerelor identifică exact momentul când cuadroizii sunt gata să roiască. Cu câțiva fengi înainte de deschiderea automată a ovalelor, grinzile de deasupra sunt impregnate cu agenții chimici corespunzători. Primele zboară noile regine, atrase de aceste substanțe chimice. Le urmează roiul dezlănțuit al masculilor, care formează nori negri, vizibili, în ciuda dimensiunilor lor minuscule. Cuadroizii sunt recoltați de pe grinzi și intră imediat în procesul de instruire în masă.

— Foarte elegant, spuse Richard. Dar am o întrebare simplă: de ce acceptă cuadroizii să colecteze imagini pentru voi?

Archie răspunse:

— Ca să-ți răspund pe scurt, cuadroizii au fost prelucrați genetic, de-a lungul mai multor mii de ani, să fie receptivi la directivele noastre. Noi, sau mai degrabă morfii noștri pitici specialiști, vorbesc limbajul chimic pe care-l folosesc cuadroizii pentru a comunica între ei. Dacă fac ce li se cere, cuadroizii primesc hrană. Dacă muncesc satisfăcător o perioadă lungă de timp, li se permit plăcerile sexului.

— Dintr-un roi dat, ce procent de cuadroizi urmează instrucțiunile voastre?

— Rata eșecului pentru prima imagine e cam de zece la sută, răspunse octopăianjenul inginer. O dată ce s-a stabilit tiparul comportamental și ciclul de răsplată a fost reîntărit, rata eșecului scade spectaculos.

— Al naibii de impresionant! spuse Richard, cu admirație. Cred că biologia asta e mai complexă și mai importantă decât m-am gândit eu vreodată.