Razboi pe Rama
- Автор: Ли Джентри, Кларк Артур Чарльз
- Год: 2001
- Язык: Română
- Год: Editura Lucman
- Переводчик: Lidia Gr
- Жанр: Научная фантастика
Электронная книга - «Razboi pe Rama». Краткое содержание книги:
Richard și prietenul său octopăianjen intrară în Banca de Embrioni pe două uși foarte groase care dădeau direct într-o sală mare de conferințe. Acolo, Richard fu prezentat mai multor octopăianjeni, care îi așteptau în mod evident vizita. Richard își folosi translatorul, iar octozii citiră mișcarea buzelor lui, însă trebuia să aibă grijă să vorbească clar, pentru că ei nu erau nici pe departe atât de familiarizați cu limba oamenilor, ca Archie.
După câteva scurte formalități, unul dintre octopăianjeni îi conduse la o serie de panouri de control care găzduiau echivalentul tastaturilor de comandă, alcătuite din benzi de culoare.
— Aici avem stocați aproape zece milioane de embrioni, spuse octopăianjenul ca introducere, reprezentând peste o sută de mii de specii distincte și de trei ori pe atâta hibrizi. Durata lor normală de viață variază de la jumătate de terț până la câteva milioane de zile, sau aproximativ zece mii de ani de-ai voștri. Dimensiunile lor la vârsta adultă variază de la o fracțiune de nanometru până la mărimi aproape cât clădirea asta. Fiecare embrion este depozitat în ceea ce credem a fi condiții aproape optime pentru conservarea lui. În realitate, totuși, este nevoie de numai aproximativ o mie de medii distincte — combinații de temperatură, presiune și substanțe chimice ambientale — pentru a acoperi gama de condiții necesare… De asemenea, clădirea asta adăpostește un imens sistem de administrare și monitorizare a datelor. Acest sistem urmărește în mod automat condițiile din fiecare mediu individual și monitorizează prima parte a dezvoltării celor câteva mii de embrioni care sunt mereu în germinare activă. Sistemul are niște aparate automate de detectare și corectare a erorilor, o structură de avertizare cu doi parametri și afișaje care pot arăta situația și/sau cataloga informațiile, atât pe pereții de aici, cât și în oricare zonă de cercetare de la etajele superioare.
Richard își chinuia mintea, încercând să înțeleagă mai clar scopul Băncii de Embrioni. Ce concept fantastic! se gândi el. Octopăianjenii depozitează aici toți germenii speciilor de plante și animale de care s-ar putea să aibă vreodată nevoie pentru vreun scop anume.
Octopăianjenul conducător spuse:
— Testarea este continuă, atât pentru a se asigura integritatea sistemelor de depozitare și conservare, cât și pentru furnizarea de specimene pentru activitățile de inginerie genetică. La orice oră, aproximativ două sute de octopăianjeni biologi sunt angrenați în mod activ în experiențele biologice care se desfășoară aici. Scopul acestor numeroase experiențe este să producă forme de viață modificate, care să îmbunătățească eficiența societății noastre…
Richard îl întrerupse.
— Îmi poți arăta un exemplu de experiment genetic? întrebă el.
— Categoric, răspunse octopăianjenul.
Se duse repede la panoul de control și, cu trei tentacule, apăsă un șir de butoane colorate.
— Cred că ești familiarizat cu una din principalele noastre metode de generare a energiei, spuse el în timp ce pe perete apărea o imagine video. După cum știi, principiul de bază e foarte simplu. Creaturile marine circulare generează și stochează în corpurile lor sarcini electrice. Noi captăm aceste sarcini cu ajutorul unei plase de sârmă, de care animalele trebuie să se lipească pentru a ajunge la hrana lor. Cu toate că acest sistem este foarte satisfăcător, inginerii noștri au arătat că el ar putea fi îmbunătățit în mod substanțial dacă s-ar putea modifica întrucâtva comportamentul creaturii… Uită-te la acest prim-plan cu o jumătate de duzină de creaturi marine generatoare de energie. Observă că în timpul acestei scurte secvențe de film, fiecare animal va trece prin trei sau patru cicluri de încărcare-descărcare. Care trăsătură a acestor cicluri ar fi de prim interes pentru un inginer de sistem?
Richard urmări cu atenție imaginea. Bănuții de nisip sunt slab luminați după descărcare, se gândi el, dar își recapătă întreaga strălucire într-un timp relativ scurt.
Întrebându-se dintr-o dată dacă nu cumva e supus unui fel de test, Richard spuse:
— Presupunând că strălucirea este un indicator al sarcinii stocate, sistemul ar putea fi făcut mai eficient prin creșterea frecvenței hrănirii.
— Exact, răspunse octopăianjenul conducător.
Archie îi transmise rapid un mesaj octodului gazdă, care se încheie înainte ca Richard să apuce măcar să-și ațintească telescopul asupra translatorului său. Între timp, pe perete apăru o altă mașinărie.
— Aici sunt trei variante genetice ale creaturilor circulare marine, care în clipa de față sunt supuse testării și evaluării. Primul candidat la înlocuire este cel din stânga. Acest prototip se hrănește aproximativ de două ori mai des decât creaturile folosite în prezent; totuși, prototipul are un dezechilibru metabolic care îi mărește semnificativ susceptibilitatea la bolile transmisibile. În prezenta evaluare sunt cântăriți toți factorii…
Richard fu condus de la o demonstrație la alta. Archie îl însoți tot timpul, dar la fiecare nou exemplu li se alătura altă echipă de specialiști octopăianjeni pentru mini-prelegerea pregătită și discuția de grup care urma întotdeauna. Una din prezentări se concentra pe relația dintre Banca de Embrioni, marea grădină zoologică ce ocupa un teritoriu considerabil în Domeniul Alternativ și bariera de păduri care forma un cerc complet în jurul Ramei, la mai puțin de un kilometru la nord de Orașul de Smarald. Prezentatorul spuse:
— Toate speciile care trăiesc în ținutul nostru sunt fie în simbioză activă, sub observație temporară într-un areal izolat — în grădina zoologică, în pădure sau, în cazul vostru, chiar în Orașul de Smarald — fie supuse experimentării aici, la Banca de Embrioni.
După o lungă plimbare pe mai multe coridoare, Richard și Archie participară la o ședință în care cinci sau șase octopăianjeni evaluau recomandarea de înlocuire a unui întreg lanț simbiotic alcătuit din patru specii. Acest lanț era responsabil de producerea unei substanțe gelatinoase care ameliora semnificativ apariția unei maladie de lentilă des întâlnită la octopăianjeni. Richard ascultă fascinat comparația între parametrii de test ai simbiozei nou propuse — resurse consumate, ritm de reproducere, interacțiunile necesare cu octopăianjenii, coeficienții de eroare și predictibilitatea comportamentului — și sistemul existent. În urma ședinței se hotărî ca, într-una dintre cele trei „zone” de fabricație, noua simbioză să fie implementată pe o perioadă de câteva sute de zile, după care decizia avea să fie rediscutată.
La mijlocul zilei de muncă, Richard și Archie fură programați să rămână singuri o jumătate de tert. La cererea lui Richard, își luară mâncarea și băutura la pachet, încălecară pe struțozaur, rechiziționară o pereche de licurici și ieșiră în frigul și întunericul din Platoul Central. Când, în cele din urmă, descălecă, Richard se plimbă cu brațele întinse, privind vastitatea Ramei.
— Pe cine dintre voi preocupă semnificația tuturor acestora sau măcar încearcă s-o descifreze? îl întrebă Richard pe Archie.
Octopăianjenul răspunse că nu înțelegea întrebarea.
— Ba da, ai înțeles, ființă vicleană, spuse Richard zâmbind. Doar că această perioadă de timp a fost, evident, prevăzută de Optimizatorii voștri pentru un alt gen de conversație între noi… Dar, Archie, nu vreau să discut cu tine despre alegerea mea de a lucra într-un anume departament tehnic din Banca de Embrioni, ca să-mi aduc „contribuția” care să justifice „resursele” necesare întreținerii mele… Vreau să vorbim despre ceea ce se petrece în realitate aici. De ce ne aflăm noi — oamenii, sesilele, avianii și voi, cu toată menajeria voastră — pe această uriașă și misterioasă navă spațială care se îndreaptă spre steaua pe care noi oamenii o numim Tau Ceti?