Razboi pe Rama

Katie era fermecătoare imediat după injectarea drogului. Prietenoasă, amuzantă, plină de energie și încredere în sine. Dar dacă efectul drogului trecea înainte să se termine petrecerea, Katie se transforma rapid într-o scorpie urlătoare și sfârșea în multe seri singură cu acul în apartamentul ei.

Slujba oficială a lui Katie consta în supravegherea și coordonarea prostituatelor din Vegas. În această funcție, era responsabilă și cu recrutarea de noi talente. La început, inima frântă a lui Nicole nu vru să creadă ce-i spuneau ochii. Dar o secvență lungă și sordidă, care arăta la început cum Katie se împrietenește cu o adolescentă hispanică fermecătoare dar săracă din San Miguel și se sfârșea câteva zile mai târziu arătând fata, acum magnific îmbrăcată și plină de bijuterii, devenită concubina temporară a unuia din șefii zaibatsu ai lui Nakamura, o forță pe Nicole să admită că fiica ei nu avea pic de moralitate sau scrupule.

După mai multe ore petrecute privind imaginile, Archie intră și-i oferi ceva de mâncare. Nicole refuză. Știa că în starea agitată în care se afla stomacul ei n-ar fi putut să rețină nici pic de mâncare.

De ce se uita de atâta timp? De ce nu alegea să întrerupă pur și simplu comenzile și să plece din cameră? Mai târziu avea să-și pună ea însăși aceleași întrebări. Ulterior, Nicole trase concluzia că, după primele câteva ore, începuse să caute, cel puțin subconștient, semne de speranță în viața lui Katie. Nu-i stătea în fire să accepte fără crâcnire că fiica ei e coruptă până-n măduva oaselor. Nicole dorea cu disperare să vadă în acele înregistrări video ceva care să sugereze că viitorul lui Katie putea fi astfel.

Până la urmă, Nicole găsi în viața nefericită a lui Katie două elemente care arătau că, într-o bună zi, fiica ei se va putea rupe de modul de viață autodistructiv — cel puțin așa voia să creadă. În timpul cumplitelor crize de depresie, care surveneau cel mai des când provizia de droguri era pe terminate, pe Katie o apuca furia și spărgea tot ce găsea în apartament. În afară de fotografiile înrămate ale lui Richard și Patrick. Către sfârșitul acestor crize frenetice, cu puterile sleite, Katie lua întotdeauna cele două fotografii de pe scrin și le punea cu blândețe pe pat. Apoi se întindea lângă fotografii și plângea douăzeci-treizeci de minute. Pentru Nicole, acest comportament repetitiv era un indiciu că lui Katie îi mai rămăsese puțină dragoste pentru familia ei.

Celălalt motiv de optimism, în mintea lui Nicole, îl constituia Franz Bauer, căpitanul de poliție care era partenerul stabil al lui Katie. Nicole n-avea pretenția să înțeleagă relația lor bizară (într-o noapte se certau cumplit și obscen, iar în următoarea Franz îi citea lui Katie poezii de Rainer Maria Rilke, ca preludiu la multele ore de sex energic, fără sfârșit) dar credea că poate afirma, pe baza înregistrărilor, că Franz o iubește pe Katie în felul lui ciudat și că nu e de acord cu dependența ei de droguri. De fapt, în timpul uneia din certurile lor, Franz luase provizia de droguri a lui Katie și amenințase că o aruncă în toaletă. Katie o luase razna cu totul și-l atacase cu sălbăticie pe Frank, cu o perie de păr.