Robinsonii Cosmosului [Les robinsons du cosmos - ro]

În acea zi, vreo doisprezece Swiss-i voiră, așa cum le dădea dreptul tratatul, să treacă pe teritoriul triunghiular, pe care-l forma partea de est a New-Americei și care se afla pe propriul lor teritoriu Swiss. Ei voiau să meargă la postul nostru de la Beaulieu-les-Monts să facă schimb cu noi, ei dîndu-ne vînat pentru vîrfuri de săgeți din oțel. Pătrunseră deci în New-America și se apropiau tocmai de postul nostru, situat pe cealaltă parte a Dronului superior, cînd fură opriți de trei americani înarmați cu mitraliere, care le vorbiră pe un ton brutal și le porunciră să facă bine să se întoarcă de unde au venit, pretenție total absurdă, căci ei se aflau la o sută de metri în linie dreaptă de Beaulieu și la depărtare de cincisprezece kilometri de frontieră, în direcția cealaltă. Adresîndu-li-se în limba franceză, șeful Swiss-ilor, Awitz, le atrase atenția asupra acestui fapt. Furioși, americanii traseră trei rafale, omorînd doi Swiss-i și rănind alți doi, printre care și pe Awitz; apoi îi făcură prizonieri. Ceilalți trecură Dronul sub o grindină de gloanțe. Ei raportară despre cele întîmplate șefului postului nostru, Pierre Lefranc, care, pentru a-și da mai bine seama de situație, veni cu ei pe malul rîului. Și el o păți rău, căci rafala pornită de pe celălalt mal mai omorî încă un Swiss și răni pe Lefranc. Turbați de furie, oamenii lui Lefranc ripostară, trăgînd vreo zece rachete care dărîmară și incendiară o fermă situată în partea americană. Întîmplarea a făcut ca eu să trec pe acolo cu Michel, chiar la cîteva minute după cele întîmplate. Urcînd pe Lefranc și pe Swiss-ii răniți în camionul meu, pornii cu toată viteza spre Cobalt. De cum sosii, mă năpustii la sediul Consiliului, care, întrunit imediat, împreună cu Parlamentul, vota starea excepțională. Lefranc, întins pe o brancardă, își făcu depoziția, care fu coroborată cu aceea a Swiss-ilor. Noi ezitam încă asupra măsurii ce trebuia luată, cînd, ne sosiră vești prin radio de la Pont-aux-Swiss, de pe Vezere. Postul nostru ne informa că se auzeau foarte clar tobele de război la Swiss-i și că numeroase coloane de fum se înălțau pe teritoriul lor. Printr-un procedeu necunoscut nouă, Vzlik și fusese pus la curent cu cele petrecute și își aduna războinicii. Fără îndoială că, într-o atare împrejurare, triburile federale vor merge alături de el, sprijinindu-l. Cunoscînd caracterul răzbunător și total lipsit de milă al aliaților noștri, mă gîndii imediat la fermele americane izolate ce se aflau de-a lungul frontierei și la masacrele ce s-ar fi putut întîmpla acolo în cîteva ore. Trimisei cu elicopterul un împuternicit la Vzlik cerîndu-i să aștepte o zi, și înconjurat de Consiliu, mă dusei la postul emițător pentru a lua contact cu New-Washington. Deja evenimentele se precipitau. Pe cînd noi toți soseam la postul nostru de radio, radiotelegrafistul îmi întinse o notă informativă: distrugătorul american ne bombarda Portul-dinspre-Apus! Temerarul și Surcouf ripostau! Spre a fi gata pentru orice eventualitate, dădurăm ordinul de mobilizare. Avioanele trebuiau să fie gata să-și ia zborul, cu armele încărcate și rezervoarele pline. Prin radio implorarăm guvernul american să-și suspende ostilitățile și să aștepte sosirea plenipotențiarilor noștri. Ei acceptară și noi aflarăm că bombardarea portului nostru încetase. Distrugătorul lor, cel care atacase, se găsea de altfel într-o stare proastă, căci pe plaja din fața lui explodase în plin o rachetă radioghidată de pe Surcouf.