Бесплатная библиотека
Читайте книгу на сайте или телефоне
READ-E-BOOK » Космическая фантастика » Robinsonii Cosmosului [Les robinsons du cosmos - ro]
Robinsonii Cosmosului [Les robinsons du cosmos - ro] - Читать Любимую Русскую Полную Книгу 👉 Read-E-Book.com

Robinsonii Cosmosului [Les robinsons du cosmos - ro]

Электронная книга - «Robinsonii Cosmosului [Les robinsons du cosmos - ro]». Краткое содержание книги:

În această carte nu am de gînd să vă relatez istoria cataclismului și nici aceea a cuceririi planetei Tellus. Toate acestea le veți găsi studiate amănunțit în lucrările de istorie ale fratelui meu.
Vreau numai să vă povestesc viața mea. Vouă, tuturor celor care coborîți din mine sau din tovarășii mei și trăiți pe această lume care este a voastră de drept, prin naștere, (căci voi aici v-ați născut), are să vă facă plăcere, poate, să cunoașteți impresiile și luptele unui om născut pe o altă planetă, Pămîntul, un om adus aci de un fenomen fără precedent, nici pînă astăzi îndeajuns explicat, un om care fusese cuprins de desperare aproape înainte de a înțelege ce măreață aventură i se oferea aci.
De ce scriu cartea aceasta? Puțini dintre voi o vor citi, fără îndoială. Voi cunoașteți partea ei esențială. Dar eu scriu mai ales pentru secolele viitoare. Îmi amintesc că pe acel Pămînt, care vouă vă este necunoscut și zace pierdut în vreun colț neștiut al Spațiului, curiozitatea istoricilor punea mare preț pe mărturiile oamenilor din vremile trecute.
După ce se vor fi scurs cinci sute sau șase sute de ani, cartea aceasta va prezenta deosebitul interes de a conține relatările unui martor ocular despre Marele Început.
1 ... 35 36 37 38 39 40 41 42 43 ... 47
Перейти на страницу:

Cel mai vîrstnic, să tot fi avut treizeci și cinci de ani, (era comandantul) făcu prezentările. El începu cu un soi de uriaș blond, mai înalt decît mine cu un cap, căpitanul Elliot Smith. Apoi îmi prezentă un om brun, îndesat: căpitanul Ronald Brewster. Unul cît o prăjină, slab, roșcovan, deșelat, se numea Donald O'Hara și era locotenent. Înginerul Robert Wilkins, în vîrstă de treizeci de ani, avea părul castaniu, ochii căprui și o frunte mare, cu un început de chelie.

Sergentul John Pary, îndesat și el, era canadian, în sfîrșit, arătîndu-mi pe omul în salopetă de aviator:

— O surpriză pentru dumneavoastră: Andre Biraben, geograf, compatriotul dumneavoastră.

— Ia te uită ce plăcere! Am auzit adesea vorbindu-se de dumneavoastră pe Pămînt, zisei eu.

— Și în sfîrșit să mă prezint și eu: Arthur Jeans.

Eu le prezentai pe mecanicul meu și adăugai:

— Domnilor, trebuie să ne gîndim să salvăm tot ce poate fi salvat din avionul dumneavoastră, și… să plecăm repede. Ați mai văzut hydrele uriașe?

— Nu, răspunse Jeans. Dar puteți vedea rămă șițele aceleia pe care am doborît-o, de cealaltă parte a avionului.

Ne duserăm pînă acolo în camionetă. Mase enorme de cărnuri își terminau aci procesul de descompunere.

— Și dumneavoastră ați avut de-a face cu acest soi de jivine? mă întrebă Biraben.

— Desigur! Dar ale noastre erau verzi, și mai mici, și, totuși, la fel de primejdioase.

— Avionul dumneavoastră este oare un adăpost sigur?

— Da.

— În cazul acesta voi lua cu mine 4 dintre dumneavoastră. Ceilalți 3 vor rămîne aci cu marinarul meu. Demontați armele dumneavoastră de bord. Mai aveți muniții?

— Avem o foarte mare provizie de muniții.

— Atunci le vom lua la cel de al 3-lea transport. Jeans îmi indică pe Smith, pe Brewster, pe Biraben și pe Wilkins. Ceilalți se închiseră în avion. Luai pe Smith alături de mine. Vorbeau prost engleza, dar destul de bine germana. Smith o vorbea și el de-ajuns de mulțumitor și astfel puturăm schimba între noi cîteva informații. Aflai astfel că New-Washington era un fragment din Statele Unite, căzut în plin ocean teluric. Nu mai rămăseseră decît l0000 de supraviețuitori; avuseseră 45000 de morți. Însula astfel formată se întindea pe 37 de kilometri lungime și 20 de kilometri lățime. Avea o uzină de avioane, aproape distrusă de izbitură, dar pe care ei o reconstruiseră, aveau și cîmpii mănoase, arabile, foarte mari cantități de provizii și de muniții și, fapt straniu, mai multe vapoare: un crucișător ușor francez Surcouf, un distrugător american, Pope, un torpilor canadian și două vapoare comerciale, un cargobot mixt norvegian și un petrolier argentinian. Aveam un prieten din liceu pe Surcouf și aflai cu părere de rău că fusese dat dispărut cu ocazia catastrofei. Vapoarele se aflau toate în larg și veniseră aci la New-Washington, după cîtva timp, mergînd ades cu pînze improvizate, cu panouri desfundate, deteriorate ca după o bătălie, dar intacte în părțile principale. Cataclismul venise la ei sub forma unei lame gigantice ce se năpustise deodată din adîncuri asupra lor.

— De ce ați întîrziat atîta pînă să porniți în explorare?

— Aveam treburi mai urgente de făcut! Să ne îngropăm morții, să curățim dărîmăturile, să construim. Nu aveam decît puțină benzină pe care am folosit-o pentru a pune la punct unul din cele șaptesprezece avioane nu prea distruse — pe acesta — care a căzut aci.

— N-ați primit nici unul din mesajele noastre?

— Nu, niciodată, și totuși am stat la radio un an întreg, tot ascultînd, și n-am primit nici o chemare de nicăieri.

— E foarte curios. Cum ați trăit?

— Am avut foarte multe conserve. Grîul a crescut. Am pescuit pești. Cîteva forme terestre din cele venite cu noi au supraviețuit și s-au înmulțit aci considerabil. Dar din lipsă de lapte ne-au murit mulți copii, adăugă el, întristat.

Îl pusei și eu la curent cu tot ce făcusem noi. Către orele trei după-amiază ajunserăm la vasul nostru, Temerarul, Lăsai acolo pe cei salvați și plecai imediat înapoi, cu toate protestele lui Michel. Aveam să asist la un spectacol care mă îngheță de groază.

Pe cînd soseam pe locul de unde se vedea avionul, zării, puțin la dreapta, o masă enormă, gelatinoasă, avînd o frumoasă culoare violet-deschis, care se tîra cu mare viteză — cam treizeci sau patruzeci de kilometri pe oră, poate. De o formă amoeboidă, ea atingea zece metri în diametru și un metru în înălțime. Întrigat, oprii. Animalului nici nu-i păsa de asta și își continua mersul grabnic înspre avion. Ușa acestuia se deschise și canadianul ieși. El văzu camioneta oprită, îmi făcu semn cu mîna și veni înspre mine. În spatele lui apărură de asemenea Etienne, O'Hara și Jeans. Privii din nou spre monstru; bogatul său colorit violet dispăruse, el era acum cenușiu-opac, rotunjit, semănînd cu o stîncă acoperită de licheni. Pary se apropia. Prevăzînd o primejdie, pornii din nou camioneta și claxonai. Mecanicul îmi surise, îmi făcu semn iarăși cu mîna și își iuți mersul, venind spre mine. Cu cea mai mare viteză mă năpustii cu mașina înaintea lui. Sosii prea tîrziu. Monstrul redevenise brusc violet și se aruncase asupra lui. Pary îl văzu, ezită, apoi fugi spre avion. Atunci se petrecu un lucru straniu, groaznic: răsună ca o pocnitură scurtă și un fel de scînteie albăstruie țîșni izbind pe canadian, care se prăbuși. Imediat, acoperit de pseudopodele monstrului, el dispăru.

Cu gura căscată de groază, de oroare, frînai brusc. Animalul se întoarse și veni drept spre mine. Sării de pe scaun, mă urcai în cupola cu aruncătoare de rachete. Febril, așezai tuburile, încărcate de dimineață, țintii. Scînteia albăstruie țîșni din nou din monstru și lovi radiatorul. Simții o zguduitură puternică. Nu o zguduitură electrică, ci un fel de frig glacial, care mă făcu să mă zgîrcesc tot. Și eram cu degetul pe trăgaci. Cele două descărcaturi loviră în plin monstrul ajuns la zece metri. Se auziră două explozii surde, o serie de trosnete violente, însoțite de scîntei. Fîșii de gelatină zburară în toate părțile. Animalul se zgîrci ghem, apoi nu mai mișcă de loc. Pornii din nou motorul, mă apropiai cu prudență. Irizații străbătură încă în toate sensurile gelatina vie care se mai zbătea slab. Din canadian nu se mai vedea nici urmă! Prin portieră aruncai două grenade incendiare. Sub căldura intensă a flăcărilor, masa sfîrîi, se reduse și nu se mai zbătu de loc. Ceilalți veniră iute lingă mine.

1 ... 35 36 37 38 39 40 41 42 43 ... 47
Перейти на страницу:
0
Сюжет
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
0
Атмосфера
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
0
Главный герой
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
0
Общее впечатление
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Итоговая оценка: 0.0 из 10 (голосов: 0 / История оценок)