Бесплатная библиотека
Читайте книгу на сайте или телефоне
READ-E-BOOK » Космическая фантастика » Robinsonii Cosmosului [Les robinsons du cosmos - ro]
Robinsonii Cosmosului [Les robinsons du cosmos - ro] - Читать Любимую Русскую Полную Книгу 👉 Read-E-Book.com

Robinsonii Cosmosului [Les robinsons du cosmos - ro]

Электронная книга - «Robinsonii Cosmosului [Les robinsons du cosmos - ro]». Краткое содержание книги:

În această carte nu am de gînd să vă relatez istoria cataclismului și nici aceea a cuceririi planetei Tellus. Toate acestea le veți găsi studiate amănunțit în lucrările de istorie ale fratelui meu.
Vreau numai să vă povestesc viața mea. Vouă, tuturor celor care coborîți din mine sau din tovarășii mei și trăiți pe această lume care este a voastră de drept, prin naștere, (căci voi aici v-ați născut), are să vă facă plăcere, poate, să cunoașteți impresiile și luptele unui om născut pe o altă planetă, Pămîntul, un om adus aci de un fenomen fără precedent, nici pînă astăzi îndeajuns explicat, un om care fusese cuprins de desperare aproape înainte de a înțelege ce măreață aventură i se oferea aci.
De ce scriu cartea aceasta? Puțini dintre voi o vor citi, fără îndoială. Voi cunoașteți partea ei esențială. Dar eu scriu mai ales pentru secolele viitoare. Îmi amintesc că pe acel Pămînt, care vouă vă este necunoscut și zace pierdut în vreun colț neștiut al Spațiului, curiozitatea istoricilor punea mare preț pe mărturiile oamenilor din vremile trecute.
După ce se vor fi scurs cinci sute sau șase sute de ani, cartea aceasta va prezenta deosebitul interes de a conține relatările unui martor ocular despre Marele Început.
1 ... 32 33 34 35 36 37 38 39 40 ... 47
Перейти на страницу:

De mult doream să vizitez tribul lui Vzlik. Profitai deci de ocazie și plecarăm în «călătorie de nuntă» în camionul blindat. Trecurăm din nou pe podul construit de noi pe Vezere și pe care Swiss-i îl respectaseră și îl foloseau. Ajunserăm spre seară la cavernele lor. Ele se deschideau înspre o faleză înaltă, orientată înspre apus, în vîrful unei pante abrupte. Un rîuleț curgea în partea de jos. Swiss-ii, anunțați de Vzlik, ne așteptau. Furăm conduși la șef, un foarte bătrîn Swiss, a cărui piele decolorată bătea în cenușiu-verzui. El stătea culcat pe o litieră groasă din ierburi uscate, într-o grotă ai cărei pereți erau acoperiți de picturi remarcabil executate, reprezentînd Goliați sau tigrosauri străpunși de săgeți. Ele trebuie să fi servit la descînteee magice și vrăjitorii. Făcurăm haz cînd ne văzurăm și noi reprezentați aci, și asemănarea era destul de bine redată; eram reproduși atît noi, cît și camionul; dar aci săgețile de vrăjire fuseseră rîcîite cu grijă! Am fost uimit de curățenia ce domnea în aceste grote de troglodiți. Întrările erau aproape complet închise cu piei întinse pe un cadru de lemn. Lămpi cu ulei vegetal luminau grotele.

— Civilizația lor este remarcabil de umană, zise Martine.

— Da. Am impresia că nu trebuie să fie prea mare deosebire între modul lor de viață și acela al strămoșilor noștri din paleolitic, poate doar în privința curățeniei acestora!

Bătrînul Sliuk — acesta era numele șefului — se ridică de îndată ce ne văzu.

Prin intermediul lui Vzlik el ne ură «bun venit», în spatele lui, sprijinite de zidul stîncos, erau armele lui, un arc mare, săgeți, sulițe, în afară de un colier de pietre strălucitoare în jurul gîtului, era complet gol.

Ii dădui un cuțit, virfuri de săgeți de oțel, și o oglindă. Aceasta din urmă îl fascina, și în tot timpul ospățului care urmă — acum știam, că putem mînca din carnea teluriană — el nu încetă de a se juca cu oglinda. Fiica lui asista la acest ospăț. Swiss-ii sint foarte atenți cu soțiile lor și le tratează excelent, avînd în vedere că sînt un popor primitiv. Ele sînt mai mici decît masculii, mai îndesate, cu pielea de culoare mai deschisă. Înțelesei că Vzlik și tînăra Ssouai se înțelegeau foarte bine, și acest fapt mă bucură mult, căci dacă Vzlik devenea șef de trib la moartea «socrului» său, poziția noastră ar fi fost și mai întărită.

Stăturăm opt zile la ei. Avui conversații lungi cu Vzlik și ii pusei nenumărate întrebări, pe care pînă atunci nu avusesem prilejul să i le pun. Imi putui da seama astfel de organizarea lor socială.

Swiss-ii sînt monogami, contrar dușmanilor lor, Swiss-ii negri, sau Slwips-ii. Tribul cuprindea patru clanuri, fiecare comandat de un șef secundar; ele nu se întruneau la un loc decît în timp de război sau de mari vînători. Tot tribul era compus din vreo opt mii de indivizi, inclusiv femeile și copiii. La un grad mai ridicat, ll din aceste triburi erau confederate, dar solidaritatea dintre ele nu se manifesta decît în cazurile de amenințări foarte grave. În afară de vînătoare, Swiss-ii au ca resursă alimentară o cereală pe care ei ,,o cultivă», dacă se poate întrebuința acest cuvînt, căci munca lor se mărginea doar la a o semăna și la a strînge recolta de două ori pe an. Ei se pricepeau să afume carnea și puteau astfel să-și facă provizii.

Swiss-ii sînt înconjurați din toate părțile, în afară de nord, de dușmanii lor negri. Alte triburi roșii trăiesc foarte departe spre sud și legenda spune că de acolo își trag ei originea.

Ei sînt ovipari. Femeile fac două ouă pe an, de mărimea unui ou de struț terestru. Copiii ies după 30 de zile de incubație și se pot hrăni imediat singuri. Legăturile de familie sînt destul de slabe, de îndată ce a fost depășit al doilea grad de rudenie. Swiss-ii trăiesc destul de mult, 90 pînă la ll0 ani tereștri, dacă nu mor în război, ceea ce se întîmplă destul de des. Ei sînt în general de o vitejie extraordinară, dar și foarte agresivi. Respectînd alianțele făcute, ei omoară pe dușmani numai pentru că sînt dușmani. Furtul este necunoscut înăuntrul tribului. În afară, e cu totul altceva! Aproape toți sînt la fel de inteligenți ca și noi, oamenii, și sînt foarte capabili de progres. Dar bag de seamă că m-am apucat să vorbesc de lucruri pe care voi le cunoașteți cu toții, căci astăzi mulți dintre ei s-au amestecat printre noi, atît de mult, încît pot fi muncitori și chiar matematicieni!

Cînd ne-am întors spre casă, în loc să venim direct la Cobalt-City, trecurăm prin Portul Leon. Cuceritorul tocmai sosea din ultima lui călătorie, încărcat cu țigle, cărămizi și cu telescopul de l,80 m. El aducea de asemenea pe unchiul meu și pe Menard.

II

AVIONUL

Mai mult de un an se scurse, după măsurătoarea terestră. Se împliniseră 4 ani de-ai noștri vechi, de cînd sosisem pe Tellus. După calculele lui Menard, asta corespundea la 3 ani telurieni. Cobalt-City crescuse. Era acum un orășel plin de însuflețire, avînd mai mult de 2500 locuitori, cu o centrală electrică proprie, cu topitorii și uzina sa metalurgică, înconjurat de cîmpuri arate pe care creșteau griul și skin-ul, cereala sswisă. Orașul nostru avea și un mic spital în care Massacre își forma elevii, apoi o școală, ba chiar și un embrion de universitate unde și eu predam 5 ore pe săptămînă.

Cirezile pășteau pe colinele învecinate, unde vegetația terestră se amesteca din ce în ce mai mult cu ierburile teluriene.

Minele de cărbune, de fier și de alte metale erau exploatate pe măsura nevoilor noastre. O cale ferată ne unea cu cătunul Aluminiu, aflat la 55 km, spre nord, unde 40 de oameni formau personalul carierei de bauxită.

Portul Leon grupa 600 de locuitori. Bîntuit de gînduri de explorare, cerusem să se instaleze aci un șantier naval care tocmai termina un vapor mai rapid decît Cuceritorul. Primul efort al inginerilor fusese acela de a fabrica alte mașini-unelte cu materialul de bază pe care-l posedam.

La fiecare 20 de zile, pe o pistă permanentă, 2 camioane-cisterne plecau spre «Puțurile-de-Petrol» situate la 800 de kilometri. Zăcămîntul se epuiza repede și prevedeam momentul cînd voi putea să las să se reîntoarcă acasă cei 60 de oameni rămași acoLo. Aveam multe zeci de mii de litri de benzină sau păcură de rezervă, și eu reperasem alte puncte petrolifere, situate la numai o sută de kilometri de noi.

Pe scurt, dacă nu am fi întîlnit cîteodată Swiss-i plimbîndu-se pe străzile noastre, și fără cei doi sori și cele trei lune, noi ne-am fi putut crede reîntorși pe Pămînt. Atunci se produse faptul cel mai important din istoria noastră, de la proiectarea noastră pe Tellus.

1 ... 32 33 34 35 36 37 38 39 40 ... 47
Перейти на страницу:
0
Сюжет
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
0
Атмосфера
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
0
Главный герой
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
0
Общее впечатление
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Итоговая оценка: 0.0 из 10 (голосов: 0 / История оценок)